Am auzit prima dată de Constantin Dracsin de la tata. Eu mă frăsuiam să public primele poezii în paginile literare ale ziarului județean „Clopotul”. Era în partea a doua a anilor șaizeci. Urmăream la fiecare final de săptămână acele pagini. Văzându-mă atât de interesat, tata mi-a spus că nu departe de noi, peste pădurea Trestioara, în satul Draxini, este un poet care scrie cu creionul ținut între degetele de la picioare. Fusese nu de mult debutat în paginile culturale ale ziarului de Lucian