Într-o povestire veche de aproape 100 de ani, „Prăbușirea Balivernei“, Dino Buzzati imaginează o clădire somptuoasă, numită, evident, Baliverna, din care un turist ia un suvenir. Nu o clanță, nu o furculiță de argint, nu vreun bumb. Nici gînd. Doar o surcică de care se sprijinea un burlan. Ce să vezi? După ce își însușește surcica, burlanul cade. Dar, după burlan, cade și streașina. Apoi o balustradă. Apoi o fereastră, Apoi un perete – și, toot așa, întreaga clădire istorică, pînă nu rămîne