Caracterul incomod al activităților scribale și lectorale putea fi lesne depășit prin folosirea sclavilor, aflați mereu la dispoziția stăpînului, care derulau și rulau sulurile de papirus, citeau cu voce tare, luau notițe și aveau grijă de mijloacele de iluminat. Din descrierea unei zile de lucru a lui Pliniu cel Bătrîn, făcută de Pliniu cel Tînăr, aflăm că unchiul său avea mereu în preajmă un sclav-secretar și nu se despărțea de asistentul său nici atunci cînd călătorea: „La țară nu răpea din