România e o țară specială. Nu pentru că a schimbat lumea. Nu pentru că a scris istorie. Ci pentru că, în mod miraculos, n-a greșit niciodată. Toți ceilalți s-au revoltat, au căzut, s-au ridicat, au luptat, au visat prea mult sau prea devreme. Românul, însă, a fost mereu... cuminte. A așteptat să treacă vremea. Să se așeze lucrurile. Să vadă încotro bate vântul. Așa s-a născut o formă de mândrie: mândria de a nu fi făcut nimic. Românul le știe pe toate. Românul e informat. Educat. Avertizat.