Insolvența este definită legal ca fiind acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile. Legiuitorul a instituit o prezumție relativă de insolvență, care operează atunci când debitorul, după 60 de zile de la scadență, nu a plătit datoria sa față de creditor. Caracterul relativ al acestei prezumții permite debitorului să dovedească, prin orice mijloace de probă, că dispune de