Într-o lume grăbită, cu teme, sporturi și ecrane, lecțiile invizibile – „mulțumesc”, „îmi pare rău”, „cum te pot ajuta?” – construiesc caractere solide. Ghidul de mai jos pune în practică ideile-cheie despre cum îi învățăm pe copii recunoștința și bunătatea: prin modelare, rutine scurte și fapte, nu prin morală.  Recunoștința este capacitatea de a vedea și de a numi binele primit. Bunătatea este disponibilitatea de a observa nevoia celuilalt și a acționa în sprijinul lui (gesturi mici,