În România, toponimia este un palimpsest al istoriei: straturile se suprapun, iar numele localităților spun povești despre cine stăpânește, cine colonizează și cine schimbă harta după propriile ideologii. Perioada comunistă lasă urme vizibile în acest sens, iar orașele și satele nu scapă de politica de redenumiri impuse de regim. În prim-planul acestor schimbări se află orașe mari precum Brașov, care devine temporar „Orașul Stalin” între 1950 și 1960, simbol al loialității față de Iosif