Praful și pulberea se alesese de frumoasa Zaraza și de lumea care îi zămislise incitanta legendă! În anii '50 în locul petalelor de crin în juru-i curgeau manifeste care îndemnau la lupta de clasă, gura-i nu mai era un poem de nebune dorinți, ci de ode pentru ”ai popoarelor părinți”, iar tezaurul sublim al sânilor era încotoșmănat într-o salopetă de tovarășă de muncă și viață. Ultimul trubadur și lipsa sa de noroc Oamenii care alimentau boema bucureșteană erau care la închisoare, care pe goană