În inima pustietății Bărăganului, printre colibele acoperite cu stuf și drumurile tăiate în praf, Corneliu Coposu și-a trăit una dintre cele mai tăcute pedepse ale comunismului: libertatea sub pază. După 15 ani de închisoare, liderul țărănist a fost trimis la domiciliu obligatoriu în satul Rubla, o așezare născută din suferință, unde foști deținuți politic și deportați își construiau viețile din chirpici și speranță. Acolo, între frig, boală și uitare, Coposu a redescoperit sensul libertății.