4.Artă, emoție și distincție Ce-i era propriu, numai al lui? Calmul seniorial. Ion Cepoi avea răbdare cu aproapele său. Îl măsura din ochi și-l „citea” imediat. Noi doi chiar am fost într-o prietenie de durată ce părea să nu se mai termine. Dar timpul ni l-a răpit mai devreme. A fost un dârz luptător pentru cultură, deși cu o ironie imperturbabilă își punea masca nepăsătorului. Pentru fiecare proiect – pe care dorindu-și-l măreț – elabora o strategie „transistorică” în laboratoru-i de visătorie