Suntem în acea perioadă a anului în care inimile celor vârstnici, aflați în aziluri, resimt cel mai acut dorul de familie. În ciuda distanței și a tăcerii care apasă, cei care le oferă adăpost temporar fac tot posibilul să aducă un strop de căldură în sufletele lor. Le oferă mese îmbelșugate cu bucate tradiționale, decorațiuni de iarnă care să le amintească de vremurile de odinioară și, mai presus de toate, cuvinte blânde menite să le alunge singurătatea. Informaţiile publicate pe site-ul