Burnoutul obişnuia să fie o problemă de „nişă” - o problemă a medicilor care lucrau până târziu în noapte, a avocaţilor corporatişti mereu pe muchia deadline-urilor sau a fondatorilor de startup care trăiau cu cafea, adrenalină şi şedinţe. Anul acesta, epuizarea pare că a devenit o stare colectivă. Nu mai vorbim despre oboseală trecătoare (care se rezolva cu city break într-un oraş european), ci despre un tip de epuizare care nu dispare nici după o noapte bună de somn, nici după o vacanţă