Totul despre Halloween: de la originile celtice ale festivalului Samhain la superstiții și dovlecii sculptați

Entertainment

Din ce în ce mai mulți români sunt atrași de sărbătoarea Halloween-ului, lucru vizibil în abundența de evenimente tematice care au loc în întreaga țară. Atrași de fantezia costumelor și de joaca sculptării dovlecilor, românii văd în principal Halloween-ul ca pe o sărbătoare ludică, destinată copiilor. Totuși, originea acestei sărbători este mult mai veche: ea provine din festivalul celtic Samhain din Irlanda antică, perioadă în care granița dintre lumea celor vii și cea a spiritelor se estompa,

Istoria fascinantă a Halloween-ului: De la un festival celtic la sărbătoarea modernă a dovlecilor, costumelor și dulciurilor   Te-ai întrebat vreodată cum a luat naștere Halloween-ul și cum au ajuns tradiții precum sculptarea dovlecilor să devină simboluri ale acestei sărbători? De la ritualurile antice, până la festivalurile moderne, istoria lui ascunde povești fascinante. Celebrat anual pe 31 octombrie, Halloween-ul este una dintre cele mai răspândite și recunoscute sărbători la nivel mondial, în special în Statele Unite, Canada, Marea Britanie și Irlanda. Deși astăzi este percepută ca o sărbătoare laică, asociată cu petreceri costumate, decoruri înfricoșătoare, dovleci sculptați și dulciuri, originile Halloween-ului sunt complexe și profund înrădăcinate atât în tradițiile păgâne ale Europei antice, cât și în obiceiurile creștine care au evoluat ulterior. Sărbătoarea marchează și începutul perioadei Allhallowtide, un triduum creștin dedicat comemorării morților, o perioadă de trei zile care include All Hallows’ Eve (31 octombrie), All Saints’ Day (1 noiembrie) și All Souls’ Day (2 noiembrie). Samhain: rădăcinile celtice ale Halloween-ului Istoricii consideră că Halloween-ul modern își are originile în festivalul Samhain, sărbătorit de celții din Irlanda antică în jurul datei de 1 noiembrie, când se marca sfârșitul verii și începutul iernii. Pentru celți, această perioadă reprezenta începutul noului an, momentul în care recolta era strânsă, animalele erau aduse de la pășune, iar granița dintre lumea celor vii și cea a morților devenea subțire și permeabilă, conform Britannica. În ajunul zilei de Samhain, se credea că spiritele celor morți se întorc pentru a vizita locurile unde au trăit, iar cei vii aprindeau focuri pe coline pentru a alunga sufletele rele și pentru a-și proteja comunitatea. Tot atunci, oamenii purtau măști și costume pentru a se deghiza și a evita să fie recunoscuți de fantomele rătăcitoare. Aceste practici au stat, cel mai probabil, la baza tradițiilor moderne de costumare și sărbătorire nocturnă a Halloween-ului. Festivalul Samhain mai era asociat și cu ritualuri de divinație. Oamenii încercau să prezică viitorul în privința căsătoriei, a sănătății sau a morții. Când romanii au cucerit Britania, în secolul I d.Hr., ei au adus propriile lor sărbători, precum Feralia, dedicată celor morți și Pomona, festival în onoarea zeiței fructelor și a recoltelor, care au fuzionat în timp cu tradițiile locale. Transformarea sărbătorii sub influența creștinismului În secolul al VII-lea, Papa Bonifaciu al IV-lea a instituit o zi dedicată tuturor sfinților creștini, Ziua Tuturor Sfinților, inițial pe 13 mai. Însă în secolul al VIII-lea, Papa Grigore al III-lea a mutat sărbătoarea pe 1 noiembrie, probabil pentru a coincide cu Samhain și a oferi o alternativă creștină la festivitățile păgâne. Ulterior, 2 noiembrie a devenit Ziua Tuturor Sufletelor, dedicată rugăciunilor pentru cei răposați. În ajunul acestor zile, pe 31 octombrie, creștinii aprindeau lumânări pe morminte sau la ferestre, pentru a ghida sufletele rătăcitoare, un obicei care a contribuit la asocierea Halloween-ului cu luminile, fantomele și spiritele. În multe țări cu tradiție catolică, aceste zile rămân sărbători religioase importante. În Europa și America Latină, oamenii vizitează cimitirele, aprind lumânări și aduc flori pe morminte, într-un gest de respect și amintire față de cei plecați. În Mexic, de exemplu, tradiția a dat naștere celebrului Día de los Muertos (Ziua Morților), o festivitate colorată și plină de viață care, deși diferită de Halloween, împărtășește aceeași temă: onorarea morților prin lumină, hrană și cântec. Halloween-ul laic: de la interdicție la popularitate globală Deși Halloween-ul are rădăcini religioase și mistice, de-a lungul secolelor s-a transformat într-o sărbătoare laică. În perioada medievală, tradițiile seculare și cele sacre s-au contopit. În timpul Reformei protestante, sărbătoarea a fost descurajată în multe regiuni, dar în Marea Britanie și Irlanda a continuat să fie celebrată sub forme populare, prin jocuri și obiceiuri de toamnă. Primii coloniști puritani din America de Nord au interzis la început celebrarea Halloween-ului, considerând-o o practică păgână. Totuși, în secolul al XIX-lea, odată cu valurile de imigranți irlandezi și scoțieni, obiceiurile au fost reintroduse și reinterpretate. În anii 1800, Halloween-ul american a devenit un festival al recoltei, iar în secolul XX s-a transformat într-o sărbătoare a copiilor, marcată de colindat, costume și distracție. Astăzi, Halloween-ul este un fenomen global, iar industria asociată (costume, dulciuri, decoruri) generează anual miliarde de dolari, mai ales în Statele Unite. Tradițiile care definesc Halloween-ul DC News - 09:55

astăzi

Istoria fascinantă a Halloween-ului: De la un festival celtic la sărbătoarea modernă a dovlecilor, costumelor și dulciurilor   Te-ai întrebat vreodată cum a luat naștere Halloween-ul și cum au ajuns tradiții precum sculptarea dovlecilor să devină simboluri ale acestei sărbători? De la ritualurile antice, până la festivalurile moderne, istoria lui ascunde povești fascinante. Celebrat anual pe 31 octombrie, Halloween-ul este una dintre cele mai răspândite și recunoscute sărbători la nivel mondial, în special în Statele Unite, Canada, Marea Britanie și Irlanda. Deși astăzi este percepută ca o sărbătoare laică, asociată cu petreceri costumate, decoruri înfricoșătoare, dovleci sculptați și dulciuri, originile Halloween-ului sunt complexe și profund înrădăcinate atât în tradițiile păgâne ale Europei antice, cât și în obiceiurile creștine care au evoluat ulterior. Sărbătoarea marchează și începutul perioadei Allhallowtide, un triduum creștin dedicat comemorării morților, o perioadă de trei zile care include All Hallows’ Eve (31 octombrie), All Saints’ Day (1 noiembrie) și All Souls’ Day (2 noiembrie). Samhain: rădăcinile celtice ale Halloween-ului Istoricii consideră că Halloween-ul modern își are originile în festivalul Samhain, sărbătorit de celții din Irlanda antică în jurul datei de 1 noiembrie, când se marca sfârșitul verii și începutul iernii. Pentru celți, această perioadă reprezenta începutul noului an, momentul în care recolta era strânsă, animalele erau aduse de la pășune, iar granița dintre lumea celor vii și cea a morților devenea subțire și permeabilă, conform Britannica. În ajunul zilei de Samhain, se credea că spiritele celor morți se întorc pentru a vizita locurile unde au trăit, iar cei vii aprindeau focuri pe coline pentru a alunga sufletele rele și pentru a-și proteja comunitatea. Tot atunci, oamenii purtau măști și costume pentru a se deghiza și a evita să fie recunoscuți de fantomele rătăcitoare. Aceste practici au stat, cel mai probabil, la baza tradițiilor moderne de costumare și sărbătorire nocturnă a Halloween-ului. Festivalul Samhain mai era asociat și cu ritualuri de divinație. Oamenii încercau să prezică viitorul în privința căsătoriei, a sănătății sau a morții. Când romanii au cucerit Britania, în secolul I d.Hr., ei au adus propriile lor sărbători, precum Feralia, dedicată celor morți și Pomona, festival în onoarea zeiței fructelor și a recoltelor, care au fuzionat în timp cu tradițiile locale. Transformarea sărbătorii sub influența creștinismului În secolul al VII-lea, Papa Bonifaciu al IV-lea a instituit o zi dedicată tuturor sfinților creștini, Ziua Tuturor Sfinților, inițial pe 13 mai. Însă în secolul al VIII-lea, Papa Grigore al III-lea a mutat sărbătoarea pe 1 noiembrie, probabil pentru a coincide cu Samhain și a oferi o alternativă creștină la festivitățile păgâne. Ulterior, 2 noiembrie a devenit Ziua Tuturor Sufletelor, dedicată rugăciunilor pentru cei răposați. În ajunul acestor zile, pe 31 octombrie, creștinii aprindeau lumânări pe morminte sau la ferestre, pentru a ghida sufletele rătăcitoare, un obicei care a contribuit la asocierea Halloween-ului cu luminile, fantomele și spiritele. În multe țări cu tradiție catolică, aceste zile rămân sărbători religioase importante. În Europa și America Latină, oamenii vizitează cimitirele, aprind lumânări și aduc flori pe morminte, într-un gest de respect și amintire față de cei plecați. În Mexic, de exemplu, tradiția a dat naștere celebrului Día de los Muertos (Ziua Morților), o festivitate colorată și plină de viață care, deși diferită de Halloween, împărtășește aceeași temă: onorarea morților prin lumină, hrană și cântec. Halloween-ul laic: de la interdicție la popularitate globală Deși Halloween-ul are rădăcini religioase și mistice, de-a lungul secolelor s-a transformat într-o sărbătoare laică. În perioada medievală, tradițiile seculare și cele sacre s-au contopit. În timpul Reformei protestante, sărbătoarea a fost descurajată în multe regiuni, dar în Marea Britanie și Irlanda a continuat să fie celebrată sub forme populare, prin jocuri și obiceiuri de toamnă. Primii coloniști puritani din America de Nord au interzis la început celebrarea Halloween-ului, considerând-o o practică păgână. Totuși, în secolul al XIX-lea, odată cu valurile de imigranți irlandezi și scoțieni, obiceiurile au fost reintroduse și reinterpretate. În anii 1800, Halloween-ul american a devenit un festival al recoltei, iar în secolul XX s-a transformat într-o sărbătoare a copiilor, marcată de colindat, costume și distracție. Astăzi, Halloween-ul este un fenomen global, iar industria asociată (costume, dulciuri, decoruri) generează anual miliarde de dolari, mai ales în Statele Unite. Tradițiile care definesc Halloween-ul DC News - 09:55