Ordinea internaţională este cel mai des prezentată ca un construct ideologic, ca un produs al elitelor sau ca o extensie a globalizării, dar această interpretare ratează esenţialul, anume faptul că a funcţionat înainte de toate ca un mecanism de limitare a arbitrarului şi de reducere a violenţei într-o lume structurată de inegalităţi profunde de putere. Pentru statele mari, regulile sunt adesea o constrângere negociabilă, însă pentru statele mijlocii şi mici reprezintă