După un deceniu, numele „Colectiv“ este numele unei tragedii, dar şi al unei speranţe la care nu putem renunţa decât cu preţul abandonării propriei umanităţi. Civismul la care am sperat în clipele de după se cere acum reconstruit, spre a ne oferi un viitor comun, iar libertatea şi demnitatea se cer reafirmate, pentru fi alternativa la sinteza totalitară a noului ceauşism, scrie profesorul Ion Stanomir, într-un articol de opinie publicat de HotNews.  Timpul ce trece, implacabil, nu poate şterge