De grauribus (sau cum s-a mai dzîce, în latina de baltă) despre micile întîmplări bune și frumoase ( nimic despre referendumăria noii înfruntări apocalipticoase de la Chiș’nău )
Alegeri Romania
despre micile întîmplări bune și frumoase ( nimic despre referendumăria noii înfruntări apocalipticoase de la Chiș’nău ) Graurii îs nişte vrăghii mai mărişoare, cu pene negre, punctate cu mici benghiuri aurii. Cînd eram copchil, îi credeam un fel de ciori mai mititele, fiindcă bunic-mea ne trimitea să alungăm stolurile de grauri care veneau la corcoduşe sau la poamă. Poamă, adică struguri, cum dzîșem noi, les paysans din Moldova. Scuzaț’ vorba putinistă … Cine sînt, de fapt, graurii, am aflat
din zilele anterioare