Până la Revoluție, oricine ar fi strâns mâna sau ar fi făcut cunoștință cu tânărul firav, cu alură rebelă, de rocker „călit” în zeci de concerte, cu blugi și plete în vânt, n-ar fi crezut că peste o vreme avea să devină un politician de primă mână, șef de partid istoric, președinte al Senatului, candidat la președinție și chiar președinte interimar al României (pentru o lună și jumătate).  Însă, cel puţin în momentul de faţă, nu are de gând să revină în politica activă. “Indiferent cine, şi