Despre frământările fără sfârșit, precum valurile mării, ale politicii românești, se poate scrie fără punct. Constatare banală, toată lumea știe asta. Ceea ce a fost nou pentru mine, la aceste ultime ”drame” și dramolete din Parlamentul României, dar și din textele scrise (unele, aproape ditirambic) de anumiți autori, cu sau ”fără drepturi de autor” recunoscute instituțional, a fost distanța fizică de la care am urmărit. Una fizică, de aproape 1000 de kilometri, de care aveam nevoie ca de un