Lungul șir de minciuni care a dus la dezastrul Crizei Apei, în imagini video. Diana Buzoianu spunea, în urmă cu două săptămâni, că „nu există niciun risc” pentru populație din cauza barajului Paltinu. Apoi a spus că „riscurile existau, dar nu erau comunicate”. Acum s-a aflat că riscurile au fost comunicate

Israel

Criza apei din Argeș, Prahova și Dâmbovița, care a lăsat peste 100.000 de oameni fără apă potabilă, dezvăluie o realitate pe care Ministerul Mediului a încercat s-o mascheze: lucrările de la Vidraru și Paltinu nu erau „controlate” și „fără niciun pericol”, așa cum asigura ministra Diana Buzoianu înainte de izbucnirea dezastrului. Mai mult, ministra a spus că nu a avut informări asupra pericolelor, dar Prefectura Prahova a emis un comunicat în acest sens încă din 6 noiembrie. Gândul prezintă

De ce procentul de analfabetism funcțional e atât de mare în România. Unde greșește sistemul de învățământ / video   Lector univ. dr. Mariana Dogaru a spus de ce există analfabetism funcțional în România. Lector univ. dr. Mariana Dogaru, președintele Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP), a explicat ce înseamnă analfabetismul funcțional. Potrivit acesteia, deși informația este esențială pentru dezvoltarea proceselor cognitive și pentru înțelegere, în școală se pune prea mult accent pe reproducerea acesteia și prea puțin pe utilizarea ei. „Vorbim despre calitatea educației, de asigurarea calității și de eficiență, pentru că și calitatea trebuie cumva cuantificată prin rezultate. Pe de o parte, avem asigurarea calității, avem mecanisme, proceduri, criterii, iar, în același timp, avem analfabetism funcțional. 42% dintre elevii români sunt afectați de acest fenomen, analfabetism funcțional, care afectează nu numai domeniul lecturii, înțelegerii textului, ci și zona științelor, matematică, domeniul digital. Cum se împacă cele două lucruri? Asigurarea calității și eficiența și, la extrema cealaltă, analfabetismul funcțional. Înseamnă că avem învățământ de calitate sau nu? Cum explicăm analfabetismul funcțional?”, a întrebat Sorin Ivan, decan și director al revistei Tribuna Învățământului. „Este vorba de accent. Analfabetism funcțional înseamnă lipsa de funcționalitate a conceptelor. Adică eu învăț conceptul la școală, mă descurc cu el, realizez toate exercițiile, problemele pe care le am acolo, dar într-o situație concretă de viață, nu reușesc să îl aplic. Adică pentru mine nu reprezintă un concept pe care aș putea să îl aplic. Este vorba de accente. VEZI ȘI: România, la un pas de BLACKOUT: Criza de la Paltinu aruncă România în haos energetic: Prețurile pot exploda Evident, avem nevoie de informație. Am nevoie, ca profesor, să verific dacă elevul cunoaște informația respectivă, dar cred că se pune mult prea mult accent pe reproducerea informației și nu pe utilizarea ei. Reproducerea de informație - pentru că informația este materia primă a creierului, toate procesele cognitive mi se dezvoltă ca urmare a deținerii informației, înțelegerea se bazează pe informația pe care o dețin - dar mai departe trebuie să utilizez informația, să pun întrebări în clasă, astfel încât copilul să argumenteze, să analizeze, să coreleze informația, să-și pună întrebări. Câte întrebări își pune un elev într-o clasă?”, a spus lector univ. dr. Mariana Dogaru. VEZI ȘI: Discuție de la garderobă, importantă pentru reforma Educației DC News - 02.12.2025 21:35

din zilele anterioare

De ce procentul de analfabetism funcțional e atât de mare în România. Unde greșește sistemul de învățământ / video   Lector univ. dr. Mariana Dogaru a spus de ce există analfabetism funcțional în România. Lector univ. dr. Mariana Dogaru, președintele Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP), a explicat ce înseamnă analfabetismul funcțional. Potrivit acesteia, deși informația este esențială pentru dezvoltarea proceselor cognitive și pentru înțelegere, în școală se pune prea mult accent pe reproducerea acesteia și prea puțin pe utilizarea ei. „Vorbim despre calitatea educației, de asigurarea calității și de eficiență, pentru că și calitatea trebuie cumva cuantificată prin rezultate. Pe de o parte, avem asigurarea calității, avem mecanisme, proceduri, criterii, iar, în același timp, avem analfabetism funcțional. 42% dintre elevii români sunt afectați de acest fenomen, analfabetism funcțional, care afectează nu numai domeniul lecturii, înțelegerii textului, ci și zona științelor, matematică, domeniul digital. Cum se împacă cele două lucruri? Asigurarea calității și eficiența și, la extrema cealaltă, analfabetismul funcțional. Înseamnă că avem învățământ de calitate sau nu? Cum explicăm analfabetismul funcțional?”, a întrebat Sorin Ivan, decan și director al revistei Tribuna Învățământului. „Este vorba de accent. Analfabetism funcțional înseamnă lipsa de funcționalitate a conceptelor. Adică eu învăț conceptul la școală, mă descurc cu el, realizez toate exercițiile, problemele pe care le am acolo, dar într-o situație concretă de viață, nu reușesc să îl aplic. Adică pentru mine nu reprezintă un concept pe care aș putea să îl aplic. Este vorba de accente. VEZI ȘI: România, la un pas de BLACKOUT: Criza de la Paltinu aruncă România în haos energetic: Prețurile pot exploda Evident, avem nevoie de informație. Am nevoie, ca profesor, să verific dacă elevul cunoaște informația respectivă, dar cred că se pune mult prea mult accent pe reproducerea informației și nu pe utilizarea ei. Reproducerea de informație - pentru că informația este materia primă a creierului, toate procesele cognitive mi se dezvoltă ca urmare a deținerii informației, înțelegerea se bazează pe informația pe care o dețin - dar mai departe trebuie să utilizez informația, să pun întrebări în clasă, astfel încât copilul să argumenteze, să analizeze, să coreleze informația, să-și pună întrebări. Câte întrebări își pune un elev într-o clasă?”, a spus lector univ. dr. Mariana Dogaru. VEZI ȘI: Discuție de la garderobă, importantă pentru reforma Educației DC News - 02.12.2025 21:35