În ultimele două secole etnogeneza poporului român a fost tributară unui spațiu geografic și a unei paradigme politice privind realizarea statului național. Formarea poporului român și a limbii române nu a fost legată doar de spațiul carpato-danubiano-pontic, ci a reprezentat o etnogenie mult mai largă, pe o geografie extinsă. De asemenea, nașterea poporului român nu a fost doar un ”miracol” și o ”enigmă”, așa cum ne spunea marele istoric interbelic Gheorghe Brătianu în anii `40 ai secolului