ascultă articolul Rămăsesem cu povestea, în partea I , la Republica de la Weimar, descrisă azi ca paradisul furat, locul de joacă zburdalnică al tuturor dorințelor, care a fost distrus cu brutalitate de naziști. Asta, fără a se face vreo precizare că anumite aspecte ale acelei „utopii queer” ar fi, dimpotrivă, distopice, și fără nicio considerație pentru sensibilitățile și tradițiile majorității, care condamnă nazismul, fără a îmbrățișa, însă, atmosfera Berlinului interbelic. În ciuda impresiei