În prezent, raportul dintre religie şi putere cunoaşte o mutaţie de altă natură, marcată de revendicarea unui rol normativ într-o societate fragil secularizată. Aşa se face că, după 1989, chiar dacă logica puterii s-a schimbat, reflexele au rămas. Biserica nu s-a eliberat de trecut, ci a intrat într-o nouă etapă în care încearcă să-şi ia revanşa asupra modernităţii seculare. Această transformare nu este o renaştere spirituală, ci ca o mutaţie în raportul dintre