În revista Noua Gazetă de Vest (nr. 115, la rubrica „Remember“), sub titlul leibnizian „De ce există ceva în loc de nimic“, Radu Enescu publica puțin înainte de dispariția sa, în luna iulie 1994, o schiță a unui testament filozofic. „Între cele două războaie, o adevărată ecloziune a înregistrat antropologia filozofică“, scrie Enescu la începutul eseului său. Adevărul este că, încă din secolul al XIX-lea, antropologia se voia a fi o cunoaștere – dacă nu chiar o știință – a experienței umane,