Este greu să scriu despre tatăl meu. Nu imposibil, dar teama se naște din dorința de a putea să îi conturez un portret cât mai real pentru cei care nu l-au cunoscut încă. Pentru mine, pentru fratele meu, a fost, este și va fi acel tată ideal – care ne-a iubit și ne iubește cum a știut el mai bine. Din păcate, tatăl meu nu a profesat la o facultate, așa cum l-aș fi văzut eu, fiindcă este o capacitate, un munte de cultură. El a preferat să rămână lângă casa în care și-a întemeiat familia alături