Când contele Lev Nikolaevici Tolstoi a văzut prima dată un tren a fost fascinat și îngrozit. Contele a înțeles ceva ce contemporanilor săi le scăpa, fascinați cum erau de viteza cu care „se progresează“. Și anume: de această viteză a progresului, răul va profita mai mult decât binele. Răul se va răspândi în lume cu o viteză amețitoare. A fost un diagnostic tragic și exact. Mulți ani mai târziu, scepticul de la mansardă, Emil Cioran, a sublimat ideea: tandrețea, delicatețea nu provoacă epidemii.