Încă de la Revoluţia paşoptistă, primul capitol important din istoria creării statului român modern, ideea de a avea o bancă naţională începuse să prindă contur. În Proclamaţia de la Islaz din 9 iunie 1848, citită de Ion Heliade Rădulescu pe Câmpia Libertăţii, se menţiona: „Popolul român cheamă toate stările la fericire, recunoaşte facerile de bine ale comerciului, ştie că sufletul lui este creditul, care niciodată n-a vrut să i-l înlesnească sistema trecută. Decretă dar o bancă naţională, însă