Gică Petrescu a fost sinonim cu Bucureștiul și cu viața locuitorilor săi prin muzica de petrecere. În comunism, deși discret cu viața personală și cu afișările publice, nu exista petrecere fără „Uite-așa aș vrea să mor” sau „Dă-i cu șprițul pân la ziuă”. Și totuși, un detaliu putea să-l scoată pe marele artist din circuitul public. Asta nu s-a întâmplat, fie datorită popularității, fie datorită faptului că muzica lui le plăecea activiștilor de partid. Gică Petrescu, trubadurul Prea puțini

Tag-uri: Bucureşti