Aproximativ trei ore. Străduțele care traversează ori înconjoară campusul Universității Politehnice (practic și surprinzător, cel mai creativ „actor“ al Timișoarei), o sală de curs încremenită în timp (unde, un milion de ani după Lecția lui Ionescu, Attila Balász se întoarce ca „Profesorul“), o hală de strungărie (cred) înțepenită și ea în timp, cu anexele ei în care tronează afișe vechi, resturi de lemn și fier, un echipament industrial nobil denumit „Înfrățirea“, și o altă hală, exterioară (

Tag-uri: Timișoara