Am votat prima dată în 2000. Cu Stolojan, în primul tur. Așa credeam că e bine atunci, cu mintea de la nouăsprezece ani. Tot cu mintea aia, în turul II am ales răul cel mai mic de frica nebunului cel mai mare. La următoarele alegeri am pus ștampila de două ori pe Chioru’. În 2004, cu entuziasmul că-l va bate pe arogantul de Năstase. Peste cinci ani, mai temperat, dar cu speranța că-l va întoarce pe incredibilul Geoană. Atunci am votat a doua oară în viață răul cel mai mic. Încă regret. Nu cred