În timp ce bombele cad peste Teheran, o altă catastrofă se adâncește în tăcere: Iranul a intrat într-un „faliment al apei”. Rezervoarele capitalei sunt aproape goale, orașe întregi se scufundă din cauza pompării excesive a apei subterane, iar penuria a declanșat proteste reprimate sângeros. Experții avertizează că rădăcina dezastrului nu stă doar în secetă sau în război, ci în decenii de guvernare defectuoasă, iar fără o schimbare structurală reală, spun ei, „totul se va prăbuși”, arată un