Literatura olfactivă ia naștere adesea din contactul cu diferitul, cu Celălalt. Mirosul ajunge să fie un semn distinctiv, o particularitate care ne semnalează deosebirile, ne atrage atenția asupra unui lucru sau unei ființe ori ne avertizează în privința unui posibil pericol și care, în cele din urmă, ajunge să discrimineze – în toate sensurile cuvîntului. Nu întîmplător, însemnările periegetice ale multor scriitori conțin numeroase observații privitoare la trăsăturile olfactive ale