Aveam doar câțiva anișori când am călcat pentru prima dată pe un gazon adevărat. Nu era orice loc, era templul alb-negru din Vale, primul stadion din România pe care pașii mei mici au învățat ce înseamnă măreția.   Ținută strâns de mâna lui Ticu, am înțeles încă de atunci, de la firul ierbii, că fotbalul nu e doar un joc, ci o emoție care îți pulsează prin vene odată cu praful de cărbune. ​Jiul nu a fost niciodată doar un nume pe o tabelă; a fost un plămân care respira mândrie sub povara