Există o idee care traversează discret istoria sistemului financiar. Crizele nu apar, de regulă, pentru că economia rămâne fără bani. Apar pentru că banii ajung unde nu trebuie. La prima vedere, afirmația pare contraintuitivă. În imaginarul colectiv, problemele economice sunt asociate cu lipsa resurselor: lipsa investițiilor, lipsa creditului, lipsa lichidității. Istoria financiară spune însă altceva. Marile perioade de instabilitate au fost adesea precedate nu de penurie, ci de abundență.