Ion Pribeagu nu exagera. Doar muta problema din plan individual în plan structural. „Cu prostul care n-are şcoală Te lupţi puţin şi-ai câştigat. Dar duci o luptă colosală Cu prostul care are şcoală!” Pentru că, odată ce prostia capătă formă socială, ea nu mai poate fi corectată prin argument. Devine rezistentă. Nu pentru că ar fi mai sofisticată, ci pentru că este validată. Am adus vorba cândva despre votul cenzitar, ca să explic un lucru simplu: dacă i se dă oricărui prost dreptul democratic