Domnia lui A.I. CUZA, deși a fost scurtă, rămâne ca una din cele mai bogate în înfăptuiri din istoria poporului român. Partizan al reformelor burgheze, Cuza s-a lovit de cumplita opoziție din ADUNARE şi, ca urmare, la 2 MAI 1864, neprimind demisia guvernului M. Kogălniceanu, a dat lovitura de stat, dizolvând ADUNAREA. Având „cale liberă”, domnitorul va înfăptui până în 1866 marea operă de organizare a societăţii româneşti cu instituţii burgheze, prin promulgarea unor legi de importanţă