Zilele trecute, navigînd aproape întîmplător pe site-ul revistei România literară – publicație de prestigiu, formativă pentru generații întregi –, am ajuns la rubrica intitulată „Ochiul Magic“. Titlul promite o instanță critică rafinată, capabilă să surprindă nuanțe, potențial și direcții de dezvoltare. În schimb, conținutul rubricii ridică o serie de întrebări etice fundamentale privind natura și responsabilitatea actului critic. Textele analizate – în majoritate, poezii trimise de autori