Când educația de acasă este fragilă și educația „bună” din trecut ne devorează, când o parte semnificativă a profesorimii se confruntă cu dezinteresul și „neputința” profesională, iar statul menține voit școala într-o permanentă stare de avarie, apare inevitabil întrebarea esențială: cum mai poate fi salvată educația din România? Există, practic, o triplă criză suprapusă despre care nimeni nu vorbește: familii tot mai nepregătite să formeze valori, caractere și disciplină, un sistem educațional