Să tot fie câteva ore, poate zile, săptămâni sau chiar minute – căci timpul pare să își piardă orice urmă de însemnătate – de când stau cu ochii pironiți pe pagina de Facebook a domniței Lidia Vadim Tudor. Mă plimb din poză în poză, ca o albină în căldura soarelui ce luminează florile unei infinite grădini, apoi din postare în postare, hipnotizat de zâmbetul ei molipsitor, de aura nobilă de belugă ce își trăiește destinul într-o lume plină cu pești de acvariu. Stau lipit de ecran precum o

Tag-uri: Facebook